Asa stapan, asa caine

Se spune ca animalele de companie seamana cu stapanii. Asa caine asa stapan este o vorba pentru ca pana la urma in functie de obiceiurile pe care le are stapanul cainele incepe sa deprinda tot felul de apucaturi. Si mai mult decat atat cercetatorii vin cu o completare in acest caz spunand ca cel putin cand vine vorba de iubire aceeasi parte a creierului se activeaza si cand vine vorba de oameni si cand vine vorba de caini.

Scepticii spun ca relatia dintre un caine si un om daca se pioate spune asa tine de nevoia cainelui de hrana si de ingrijire, un schimb de afectiune pana la urma. Si totusi, in creierul lor mic cainii pot iubi, pot simti mai mult decat atasament fata de o persoana. Cercetatorii spun ca sentimentul de iubire in cazul unui caine activeaza aceeasi parte a creieruluu ca si in cazul oamenilor.

Ce-i drept nu toti cainii sunt la fel mai mult pentru ca tine de gradul lor de inteligenta insa si de modul in care se adapteaza lumii umane, de interpretare a semnelor umane. Cu alte cuvinte daca cainele se obisnuieste intr-un mediu, daca acesta simte afectiunea umana si interpreteaza gesturile umane invata la randul sau sa fie credincios stapanului si sa il iubeasca.

Gregory Berns a publicat si o carte pe aceasta tema, "How Dogs Love Us: A Neuroscientist and His Adopted Dog Decode the Canine Brain", o carte care deschide ochi si te face sa vezi totul intr-o altfel de perspectiva.